PREȘEDINȚIE. CCR spune în motivarea deciziei de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale că președintele Klaus Iohannis rămâne în funcție „până la depunerea jurământului de președintele nou-ales”, în ciuda faptului că mandatul acestuia se încheie pe 21 decembrie.

Curtea Constituțională a României clarifică ce se întâmplă până la reluarea procesului electoral și cine va fi șef de stat până la încheierea acestuia, citând Constituția României.

„Curtea, având în vedere complexitatea și durata în timp a operațiunilor electorale necesare ulterior pronunțării prezentei decizii, constată aplicabilitatea art.83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție „exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”, arată motivarea Curții.

Klaus Iohannis a depus jurământul de președinte, după realegerea pentru al doilea mandat, pe 21 decembrie 2019. Prin urmare, mandatul acestuia se încheie pe 21 decembrie 2024.

La punctul 2 din articolul 83 din Constituție se prevede: „Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”

De altfel, Klaus Iohannis a declarat vineri, după decizia CCR de anulare a primului tur de scrutin, că rămâne „în mandat până noul președinte al României va depune jurământul”. „Nu voi fi prim-ministru. Nu doresc să fiu prim-ministru. Îmi voi duce acest mandat la capăt pentru o Românie democrată, liberă, modernă, sigură, europeană”, a declarat el.

Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat, prin decizia fără precedent luată de Curtea Constituțională vineri, conform comunicatului CCR. Hotărârea vine cu două zile înaintea turului 2 al scrutinului, în care au intrat candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi și în condițiile în care diaspora votează deja. Primul tur fusese validat de CCR după o săptămână, după ce Curtea a cerut renumărarea tuturor celor peste 9,4 milioane de voturi.