POLITIC. În spațiul public, ideea că alegerile prezidențiale din 2024 ar putea fi anulate de Curtea Constituțională (CCR) a stârnit controverse. Totul a plecat de la posibilitatea ca CSAT să prezinte probe privind manipularea alegătorilor prin platforme precum TikTok sau alte metode digitale. Discuțiile despre o posibilă anulare au fost alimentate și de contestațiile depuse de candidații Cristian Terheș și Sebastian Popescu.

Două evenimente importante în discuție

Joi, 28 noiembrie 2024, sunt programate două momente cheie legate de alegeri:

1. Dezbaterea la CCRasupra cererilor de anulare a alegerilor.

2. Ședința CSAT, convocată de președintele Klaus Iohannis, pentru a analiza riscurile de securitate națională asociate atacurilor cibernetice asupra infrastructurii IT legate de alegeri.

Acestea au polarizat opiniile publicului: unii cer reluarea procesului electoral, în timp ce alții consideră că anularea ar fi o mișcare nedemocratică.

Când pot fi anulate alegerile?

Conform Articolului 52 din Legea 370/2004 privind alegerea Președintelui României, alegerile pot fi anulate doar dacă:

• Frauda electorală a influențat atribuirea mandatului sau ordinea candidaților care intră în turul al doilea.

• În caz de anulare, CCR poate decide repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la decizie.

Fraudele invocate trebuie să fie semnificative și să afecteze rezultatele, explică un magistrat român cu experiență. Acesta subliniază că manipulările electorale, inclusiv cele prin platforme precum TikTok, nu sunt reglementate legal ca motive de anulare.

Manipularea alegătorilor: o zonă gri

Magistratul consultat de HotNews susține că influențarea prin rețele sociale nu poate fi invocată ca motiv pentru repetarea alegerilor:

„Cum poți stabili legal că TikTok a influențat mai mult decât televiziunile? Și cum se măsoară acest efect? Manipularea percepută de alegători nu intră în definiția fraudei prevăzute de lege.”

De asemenea, el a explicat că nici măcar voturile cumpărate nu duc la anularea procesului electoral, deoarece secretul votului face imposibilă identificarea precisă a preferinței fiecărui alegător.

Legătura între CSAT și CCR

Referințele CSAT la „actori cibernetici statali și non-statali” ridică întrebări despre posibile atacuri asupra sistemului informatic de gestionare a votului. Totuși, atacurile asupra infrastructurii IT nu implică automat modificarea rezultatelor. Magistratul subliniază că probele privind manipularea ar putea declanșa investigații penale, dar nu ar influența deciziile CCR.

Specialiștii consideră improbabil ca CCR să decidă anularea alegerilor, deoarece acest lucru ar putea eroda autoritatea instituției și ar crea un precedent periculos. Manipulările percepute prin TikTok sau alte canale nu au un cadru legal care să le includă în definiția fraudei electorale, iar repetarea scrutinului ar fi un act considerat de mulți nedemocratic.