VIOLENȚĂ. După incidentul grav de la Colegiul Național „Al. Papiu Ilarian” din Târgu Mureș, unde un elev și-a atacat profesoara, iar după puțin timp s-a prezentat înarmat la secția de poliție, cu un cuțit și un pumnal, au evidențiat în mod general creșterea tensiunilor din sistemul educațional, readucând în prim-plan problemele violenței din școli și evidențiind neajunsurile unei legislații considerate de mulți insuficientă pentru a gestiona astfel de situații.

Violența în creștere și tensiunile dintre părinți și profesori

Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „Ion Luca Caragiale” din București, a explicat că problema nu este una izolată și că, de ani de zile, tensiunile dintre părinți și profesori s-au intensificat. „Părinții se adresează din ce în ce mai agresiv profesorilor, iar copiii învață acasă că violența este o soluție”, afirmă Bodea. Aceasta subliniază că elevul care și-a agresat profesoara a acționat astfel deoarece a fost influențat de mediul familial. „A învățat că dreptatea se obține prin forță fizică”, spune Bodea, considerând că acest tip de comportament este o consecință a unei atitudini generale de agresivitate din partea părinților față de școală.

Eficiența scăzută a măsurilor de consiliere psihologică

Măsurile impuse elevului agresor au inclus șase luni de monitorizare și consiliere psihologică, iar la proces elevul a declarat că nu regretă nimic.

Însă mulți profesori și specialiști din educație se îndoiesc de eficiența acestor măsuri. Raluca Gorcea, profesoară la Colegiul „Alexandru Ioan Cuza” din Ploiești, a declarat că elevul nu va înțelege gravitatea faptelor sale dacă consilierea este privită doar ca o parte a pedepsei. „Este prea târziu pentru ca el să învețe ceva din asta”, consideră Gorcea, subliniind că agresivitatea elevului este o reflectare a mediului familial, iar fără o schimbare acolo, problema nu va fi rezolvată.

Aceeași opinie este împărtășită și de Andreia Bodea, care susține că fără un suport adecvat din partea specialiștilor, astfel de măsuri vor avea efecte limitate. Ea avertizează că generația tânără a învățat că are doar drepturi, fără a înțelege conceptul de responsabilitate și obligații. „Acești copii se simt invincibili, iar cazurile de violență vor continua dacă nu există măsuri mai ferme”, spune Bodea.

Școala unde este înscris elevul: „Îl vom trata frumos”

Directoarea Școlii Gimnaziale „Dacia”, Mihaela Santa, unde a fost repartizat elevul după incident, a declarat că situația este una dificilă, dar elevul are în continuare dreptul la educație. Ea a subliniat că vor fi luate toate măsurile de precauție necesare pentru a proteja atât cadrele didactice, cât și ceilalți elevi. „Încercăm să respectăm dreptul lui la educație, dar în același timp să ne asigurăm că nu se vor repeta astfel de incidente”, a spus Santa.

Elevul nu a mai participat la ore de la începutul anului școlar, fiind în arest la domiciliu, dar directoarea Santa a subliniat că, deși situația este delicată, școala va încerca să îl reintegreze în colectiv și să-l trateze cu respect. Totuși, a recunoscut că există îngrijorări cu privire la comportamentul pe care acesta îl va avea odată întors în clasă.

Sindicatele profesorilor critică legislația laxă

Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, a declarat că legislația actuală nu oferă suficiente instrumente pentru a proteja profesorii și pentru a preveni astfel de incidente. El a menționat că în multe cazuri similare, profesorii au fost victime ale agresiunilor, dar măsurile luate au fost insuficiente. „În alte țări, elevii violenți sunt trimiși în centre speciale, unde sunt supuși unui regim mai strict. Noi nu avem astfel de centre și, din păcate, vedem rezultatele”, afirmă Hăncescu, avertizând că, fără măsuri mai dure, unii elevi riscă să devină infractori.

Hăncescu a amintit de o inițiativă legislativă din 2018 care ar fi protejat mai bine profesorii în fața agresiunilor, însă aceasta a fost respinsă de politicieni. „Dacă nu luăm măsuri urgente, ne vom confrunta cu tot mai multe cazuri de acest gen”, avertizează liderul sindical.

Reabilitarea este esențială

Bianca Ivan, președinta Consiliului Național al Elevilor, susține că, deși măsurile punitive sunt necesare, reabilitarea elevului este la fel de importantă. Ea consideră că programele de consiliere psihologică trebuie însoțite de o educație solidă privind gestionarea emoțiilor și comunicarea non-violentă, domenii care lipsesc în prezent din programa școlară. „Școala trebuie să sprijine elevul nu doar din punct de vedere academic, ci și emoțional”, spune Ivan, adăugând că sancțiunile ar trebui să prevină astfel de comportamente pe viitor.

Inspectoratul Școlar Mureș: „Poate va avea un comportament normal”

Paula-Maria Dărăban, șefa Inspectoratului Școlar Județean Mureș, a subliniat că elevul are dreptul la educație și că inspectoratul va monitoriza îndeaproape situația. Deși copilul nu a fost încă reinclus în școală, Dărăban a precizat că în cazul unei reveniri, se va lua în considerare comportamentul acestuia. „Poate va avea un comportament normal după perioada de consiliere, dar este greu de spus în acest moment,” a declarat ea, subliniind că reintegrarea trebuie să fie atent gestionată.

În plus, Paula-Maria Dărăban a menționat că inspectoratul va colabora cu părinții și școala pentru a asigura o tranziție cât mai lină, dar că monitorizarea și evaluarea comportamentului elevului vor continua pe parcursul întregului proces de reintegrare.

Profesorii cer măsuri clare pentru a preveni astfel de incidente

În urma acestui incident, multe cadre didactice din toată țara cer reforme în legislația educațională, care să protejeze mai bine profesorii de violența fizică sau verbală din partea elevilor. Fără măsuri concrete, spun profesorii, astfel de incidente riscă să devină din ce în ce mai frecvente. În plus, este solicitată și o mai bună colaborare între autoritățile locale, școli și părinți pentru a preveni și corecta comportamentele agresive încă din fazele incipiente.

Incidentul de la Colegiul Național “Al. Papiu Ilarian” a deschis o discuție amplă în jurul violenței în școli, punând în lumină atât tensiunile dintre părinți, profesori și elevi, cât și lipsa unor măsuri eficiente pentru gestionarea comportamentelor agresive.

Cu toate acestea, provocarea cea mai mare rămâne găsirea unui echilibru între dreptul la educație al elevilor și nevoia de a proteja cadrele didactice și colegii de acte de violență.