RĂZBOI. Testul eșuat al rachetei balistice intercontinentale „Sarmat” (Satan II) ridică noi semne de întrebare privind controlul pe care Kremlinul îl are asupra arsenalului său nuclear. Incapacitatea de a lansa cu succes această rachetă și distrugerea silozului său subliniază problemele existente în programul nuclear rus, alimentând suspiciuni că Rusia ar putea să-și supraestimeze capacitățile nucleare. Deși oficial a fost integrată în arsenalul rusesc în septembrie 2023, nicio rachetă „Sarmat” nu este complet operațională, ceea ce întârzie implementarea ei în forțele strategice.

Deficiențele tehnice și întârzierile de dezvoltare indică probleme serioase în întregul sistem de rachete grele al Rusiei. Sistemele mai vechi, precum „Voevoda”, au fost deja retrase, lăsând Rusia fără o rachetă grea funcțională. Această situație sugerează că amenințările nucleare ale Kremlinului ar putea fi mai degrabă o tactică de intimidare decât o realitate concretă.

În ciuda amenințărilor propagandistice de reluare a testelor nucleare, specialiștii militari ruși evită astfel de declarații, probabil conștienți de starea precară a arsenalului. Incertitudinea privind funcționarea efectivă a rachetelor „Sarmat” și fiabilitatea arsenalului rusesc complică imaginea strategică a Rusiei și ridică întrebări cu privire la capacitatea sa reală de a folosi arme nucleare.

Propuneri precum detonarea unui dispozitiv nuclear deasupra teritoriului rus, avansate de propagandiști, par să fie mai degrabă o încercare de a testa reacția publicului și a Occidentului, decât o amenințare reală.