REORGANIZARE. Un nou proiect legislativ propune o reformă administrativ-teritorială de amploare pentru România, reducând numărul județelor de la 42 la doar 12. Proiectul, depus recent în Parlament de deputatul Tudor Benga, urmărește o reorganizare radicală a teritoriului național, având ca scop eficientizarea administrației publice și reducerea risipei bugetare.

Proiectul prevede, de asemenea, impunerea unor praguri minime de populație pentru orașe și comune: minim 10.000 de locuitori pentru orașe și cel puțin 5.000 pentru comune. Aceste măsuri sunt în concordanță cu propunerile recente ale Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), care a susținut necesitatea unei reorganizări administrative pentru a face țara mai competitivă și mai eficientă în utilizarea resurselor publice.

Argumente pentru reorganizare

Deputatul Tudor Benga a subliniat că această reformă este esențială pentru România, fiind o necesitate de mult timp ignorată de politicieni. Fragmentarea administrativă actuală nu doar că îngreunează absorbția fondurilor europene, dar și menține dependența localităților de resursele și aprobările venite de la nivel central. Astfel, multe comune și orașe rămân subdezvoltate, în lipsa unui control mai mare asupra propriilor resurse și a unei administrații mai eficiente.

Benga a criticat actuala clasă politică, în special coaliția de guvernare (PSD, PNL și UDMR), pentru evitarea unei dezbateri serioase pe tema reformei administrative. În viziunea sa, această reorganizare ar reduce influența politicienilor asupra alegătorilor la nivel local, ceea ce explică reticența partidelor de a susține o astfel de schimbare.

„Reforma administrativă nu mai poate fi amânată”, a declarat Benga, subliniind că doar printr-o astfel de reorganizare România își poate atinge potențialul de dezvoltare. Proiectul său se bazează pe realitățile economice, logistice și sociale din prezent, dar și pe moștenirea istorică și identitară a celor zece mari regiuni tradiționale ale țării.

Ce urmează?

Proiectul de lege va intra în dezbatere în Parlament și va trece printr-un proces de evaluare de către diferiți actori instituționali, inclusiv Consiliul Economic și Social (CES), Guvernul și partidele politice. Reformarea sistemului administrativ va aduce mai multă coerență și eficiență în gestionarea fondurilor publice și va permite localităților să ofere servicii publice mai bune cetățenilor.

Această reorganizare ar putea marca o schimbare majoră în modul în care România funcționează la nivel administrativ, deschizând calea pentru o modernizare reală a statului și o mai bună distribuire a resurselor naționale.