TRANSPORT. Într-un interviu recent, Gabriel Budescu, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), a dezvăluit că săptămâna viitoare va fi lansat în consultare publică caietul de sarcini pentru proiectul de modernizare a legăturii București-Giurgiu. Acest proiect vizează transformarea drumului actual într-o infrastructură modernă, fie ca autostradă, fie ca drum de mare viteză.

Budescu a explicat că proiectul include analiza mai multor scenarii, luând în considerare opțiuni precum conexiunea cu viitorul Drum de Mare Viteză București-Alexandria, Autostrada A1 București-Pitești și Autostrada A2 București-Constanța. Scopul este de a determina care variantă este cea mai eficientă atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar. „Profilul drumului – fie că va fi autostradă sau drum expres – va fi decis pe baza Studiului de Fezabilitate. Dacă datele de trafic sugerează necesitatea unei autostrăzi, atunci vom merge înainte cu această variantă”, a spus Budescu.

În ceea ce privește tehnologia și materialele de construcție, Budescu a subliniat importanța utilizării de soluții inovatoare, inclusiv modelarea 3D prin Building Information Modelling (BIM). De asemenea, va fi realizată o evaluare a opțiunilor pentru materiale de construcție, fie că sunt importate sau produse local. „Este crucial să alegem dacă drumul va fi construit din beton, cu ciment produs în România, sau din bitum, care este importat. Vrem să primim feedback de la piață înainte de lansarea licitației în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP)”, a adăugat Budescu.

Budescu a explicat că necesitatea unui drum modern între București și Giurgiu este urgentă, mai ales în contextul dezvoltării infrastructurii în țările vecine. „Pentru cei care călătoresc din Grecia sau Bulgaria, este frustrant să vezi cum, după ce ai beneficiat de autostrăzi, ajungi într-o zonă unde trebuie să mergi cu 50 km/h. Este esențial, în special pentru transportatori, să reducă timpul petrecut în trafic”, a declarat el.

Proiectul Drumului de Mare Viteză București-Giurgiu este gestionat de CNIR și studiul de fezabilitate ar urma să dureze între 18 și 24 de luni. CNIR se ocupă cu dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru a asigura timpi de deplasare comparați cu standardele Uniunii Europene și pentru a îmbunătăți confortul în trafic, contribuind astfel la dezvoltarea pe termen lung a rețelei transeuropene de transport (TEN-T) și la realizarea obiectivelor strategice europene de creștere economică.