POLITIC. Românii care muncesc în străinătate au trimis în țară 6,5 miliarde de euro în 2023, echivalentul a 2% din PIB, potrivit datelor Băncii Naționale a României. Această sumă este cu doar 1,2% mai mică decât valoarea investițiilor străine directe atrase de România în același an.

Această valoare record este de peste două ori mai mare decât cea înregistrată în 2014. În ultimii zece ani, totalul remiterilor lucrătorilor români din străinătate a depășit 46,5 miliarde de euro, reprezentând doar cu 14,2% mai puțin decât Investițiile Străine Directe (ISD) din aceeași perioadă.

Remiterile din diaspora, alături de ISD-uri și fondurile europene (care au reprezentat aproximativ 4,2% din PIB în 2023), sunt surse esențiale pentru echilibrarea deficitului de cont curent și pentru susținerea monedei naționale.

Deși diaspora este un investitor major în economia României, PSD și PNL îi desconsideră, deoarece voturile românilor din străinătate sunt frecvent împotriva acestor partide. Românii din afara granițelor sunt împiedicați să voteze prin limitarea perioadei de vot la o singură zi, închiderea secțiilor de vot din zonele cu mulți alegători și dificultatea de a vota prin corespondență.

Cu alegerile prezidențiale la orizont, liderii politici Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă nu iau în considerare votul din diaspora. George Simion, președintele AUR, acuză Autoritatea Electorală Permanentă că limitează dreptul la vot al diasporei, deoarece voturile acesteia sancționează partidele tradiționale.

Diaspora a votat mereu împotriva PSD, de la Adrian Năstase până la Marcel Ciolacu, împiedicându-l pe acesta din urmă să câștige funcția prezidențială. Chiar dacă pare că actualele măsuri favorizează PSD, diaspora, comparată cu o „buturugă mică„, ar putea răsturna planurile partidului.