DESCOPERIRE. Un fragment de piele de mamut lânos descoperit în Siberia a fost conservat în mod excepțional datorită condițiilor glaciale extreme de acum 52.000 de ani, permițând astfel păstrarea fragmentelor de ADN. Această descoperire a fost utilizată de cercetători pentru a reconstrui genomul tridimensional al animalului, oferind oportunități valoroase pentru înțelegerea speciilor dispărute și posibilitatea de a le reînvia.

Conservarea ADN-ului în condiții extreme

Până acum, ADN-ul antic descoperit era adesea incomplet, limitând informațiile disponibile pentru cercetători. Recent, însă, cercetătorii au demonstrat că, în anumite condiții, nu doar fragmentele de ADN se pot conserva, ci și dispunerea lor inițială. Această descoperire a fost realizată de o echipă de oameni de știință internaționali, inclusiv Olga Dudchenko de la Colegiul de Medicină Baylor din SUA.

Reconstrucția genomului

Reconstrucția arhitecturii 3D a genomului unui mamut este esențială pentru a identifica genele active asociate cu diferite organe. Aceasta ajută la înțelegerea modului în care celulele creierului, inimii și sistemului imunitar funcționează în organism. Echipa a reușit să reconstruiască întregul genom al mamutului dintr-o probă descoperită în nord-estul Siberiei în 2018.

Metode de conservare

Pielea mamutului, în mod natural liofilizată, a păstrat moleculele și structura cromozomilor săi. Cercetătorii au testat bucăți de carne uscată contemporană pentru a simula condițiile pe care le-au suferit probele antice de-a lungul mileniilor, demonstrând că, la scară nanometrică, cromozomii rămân intacți.

Descoperiri importante

Printre descoperirile majore ale studiului se numără identificarea celor 28 de perechi de cromozomi la mamut, similar cu cele ale elefanților moderni. De asemenea, cercetătorii au identificat gene responsabile pentru caracteristicile specifice ale mamutului lânos, cum ar fi genele lungi și groase.

Implicații pentru „Dez-extincție”

Informațiile colectate din acest studiu ar putea fi cruciale pentru eforturile de „dez-extincție”. Echipe de cercetători din Japonia și SUA lucrează la proiecte de clonare a mamutului lânos sau de creare a unor elefanți modificați genetic pentru a avea trăsături de mamut.

Viitorul paleogeneticii

Acest studiu deschide noi direcții în paleogenetică. Olga Dudchenko a sugerat că permafrostul din Arctica și procesele de mumificare practicate de civilizațiile antice ar putea fi surse promițătoare pentru descoperirea de noi mostre de ADN bine conservate, marcând astfel începutul unui nou capitol în studiul speciilor dispărute.