FISCAL. Guvernul României, la inițiativa Ministerului de Finanțe condus de Marcel Boloș, a adoptat prin Ordonanța de Urgență nr. 69/2024 măsuri privind utilizarea opțională a e-Facturii pentru persoanele fizice (B2C) începând cu 1 iulie 2024, urmând ca de la 1 ianuarie 2025 să devină obligatorie. Această decizie a stârnit îngrijorări și dezbateri intense în rândul antreprenorilor și specialiștilor din domeniul juridic.

Controverse privind trecerea CNP-ului pe factură

O problemă majoră ridicată de experți este legată de necesitatea de a include Codul Numeric Personal (CNP) pe facturile emise către persoanele fizice. În timp ce teoretic este necesar CNP-ul pentru a emite o factură electronică, în practică această cerință ridică multiple semne de întrebare.

Vulnerabilități și riscuri legate de CNP pe factură

Conform avocatului specializat în protecția datelor Ruxandra Sava, introducerea CNP-ului pe factură ridică riscuri semnificative de securitate și incalcă principiul minimizării datelor prevăzut de GDPR. „Codul numeric personal este o informație extrem de sensibilă care, atunci când este expusă pe facturi, poate fi accesată de multiple persoane, inclusiv angajați, contabili, transporatori și lucrători în logistică. Aceste date, atunci când sunt afișate pe colete sau documente de transport, pot deveni vulnerabile la furturi de identitate și alte infracțiuni grave”, a declarat avocatul într-un material publicat pe LegalUp.ro.

Legislația și protecția datelor personale

Sava explică că, conform Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), prelucrarea CNP-ului poate fi justificată doar pe baza unor temeiuri legale specifice precum consimțământul explicit al persoanei vizate, obligația legală sau interesul legitim. În absența unuia dintre aceste temeiuri, prelucrarea CNP-ului pe factură este ilegală.

 

În contextul actual, utilizarea CNP-ului pe factură nu are un temei legal solid și poate atrage amenzi semnificative pentru companiile care încalcă prevederile GDPR. Sava subliniază importanța respectării principiului minimizării datelor și recomandă firmelor să continue să emită facturi bazate pe nume, prenume și adresă de domiciliu.

În concluzie, trecerea CNP-ului pe factură trebuie să fie susținută de o bază legală adecvată și să respecte cu strictețe normele de protecție a datelor personale pentru a asigura securitatea și confidențialitatea informațiilor clienților.