PENSII. Problema pensiilor în România este una complexă și adesea frustrantă pentru cei care au muncit o viață întreagă, doar pentru a se confrunta cu realitatea că nu vor putea beneficia de întreaga cotizație la pensie. Statisticile arată o discrepanță majoră între contribuțiile realizate de angajați de-a lungul carierei și perioada efectivă în care aceștia se bucură de pensie.

Speranța de viață și pensia: un dezechilibru notabil

În România, speranța de viață este de 75 de ani, potrivit Eurostat. Aceleași statistici arată că femeile trăiesc în medie 79 de ani, în timp ce bărbații ajung doar la 71 de ani. Aceasta înseamnă că, în medie, bărbații se bucură de pensie pentru doar 6 ani, iar femeile pentru 16 ani. Aceste cifre sunt alarmante, având în vedere că angajații contribuie la sistemul de pensii pentru o perioadă mult mai lungă.

Calculul contribuțiilor

O persoană cu un salariu brut de 3.000 de lei contribuie lunar cu 750 de lei la sistemul public de pensii. În decursul celor 35 de ani necesari pentru stagiul complet de cotizare, această persoană aduce bugetului de stat 315.000 lei. Totuși, pentru a recupera această sumă după pensionare, un pensionar ar trebui să trăiască suficient de mult încât să primească pensie echivalentă cu contribuțiile realizate.

Condițiile de pensionare: o povară pentru mulți

În prezent, vârsta standard de pensionare pentru femei este de 62 de ani, urmând să ajungă la 63 de ani până în 2030. În cazul bărbaților, vârsta de pensionare este de 65 de ani. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar cel complet va fi de 35 de ani pentru ambele sexe. Aceste cifre subliniază faptul că mulți români nu trăiesc suficient de mult pentru a beneficia pe deplin de contribuțiile lor.

O injustiție financiară

Realitatea este dură: mulți români contribuie la sistemul de pensii pentru decenii, dar nu ajung să recupereze toți banii investiți. Aceasta reprezintă o nedreptate profundă, mai ales în contextul unor salarii mici și a unor pensii insuficiente. Este necesar ca autoritățile să revizuiască aceste sisteme și să găsească soluții pentru a asigura că fiecare contribuabil primește o pensie care să reflecte în mod just contribuțiile sale.

Concluzie

Sistemul de pensii din România necesită o reformă urgentă. Este nedrept ca după o viață de muncă, contribuabilii să nu poată beneficia de întreaga lor cotizație. Speranța de viață relativ scăzută comparativ cu vârsta de pensionare și contribuțiile impuse sugerează că o parte semnificativă din banii aduși de angajați la bugetul de stat nu se întorc la ei sub formă de pensie. Aceasta este o problemă care afectează mulți români și care trebuie adresată cât mai curând posibil.