POLITICĂ. Începând de luni, Ungaria preia președinția Consiliului Uniunii Europene pentru următoarele șase luni, într-un context european marcat de tensiuni și schimbări politice semnificative. Cu un slogan inspirat de Donald Trump, „Make Europe Great Again”, premierul Viktor Orban își pregătește agenda, accentuând priorități precum consolidarea competitivității economice, combaterea imigrației ilegale și sprijinirea aderării țărilor din Balcanii de Vest la UE.
În fața unei Europe aflate într-un proces de reflecție și reorientare după criza COVID-19 și alte provocări politice, președinția ungară promite să acționeze cu „imparțialitate” și „loialitate față de toate statele membre”, conform declarațiilor ministrului afacerilor europene Janos Boka. În același timp, Ungaria intenționează să-și exprime viziunea asupra viitorului Europei, subliniind nevoia de o abordare mai pragmatică și mai suverană.
Cu toate acestea, președinția lui Viktor Orban nu este lipsită de controverse. Acțiunile sale anterioare, inclusiv legăturile suspectate cu Kremlinul și îngrijorările privind respectarea statului de drept în Ungaria, au provocat tensiuni în Parlamentul European și au determinat blocarea unor fonduri europene. În plus, pozițiile sale ferme asupra migrației și critica asupra elitei tehnocrate de la Bruxelles continuă să divizeze opiniile în UE.
În timp ce Ungaria va încerca să influențeze agenda europeană în următoarele luni, expertii consideră că va întâmpina rezistență din partea altor state membre și instituții europene. Limitările puterii sale de a bloca decizii importante sunt recunoscute, cu Belgia și alte state încercând să securizeze stabilitatea deciziilor în fața provocărilor interne și externe.
În final, succesul președinției Ungariei va depinde de capacitatea sa de a naviga printre conflictele interne și internaționale, menținând echilibrul între agenda sa națională și nevoile și prioritățile comune ale Uniunii Europene într-un moment de schimbare și incertitudine globală.
Lasă un comentariu